Biospia maduvei osoase

Biopsia maduvei osoase se efectueaza prin indepartarea unui „miez” cilindric in care se conserva structura medulara, celularitatea globala (cantitatea relativa de celule medulare raportat la celulele grase) si raporturile dintre celule.

Aspirarea maduvei osoase indeparteaza doar maduva. Aceste doua teste se efectueaza pentru a descoperi cauza unor boli ale sangelui si pot fi folosite pentru a verifica daca infectia sau cancerul s-a raspandit in maduva osoasa.

Aspirarea maduvei osoase permite colectarea unui esantion de lichid cu celule din maduva osoasa cu ajutorul unui ac. Acest esantion se studiaza apoi la microscop pentru a detecta orice problema cu celulele de sange produse in maduva. De asemenea, esantionul poate fi studiat pentru a identifica si probleme cromozomiale dar si infectiile posibile.

Biopsia indeparteaza o portiune de os care inca mai contine maduva osoasa pentru a fi studiata la microscop. Mai intai se efectueaza biopsia iar apoi aspirarea.

Aspirarea se poate efectua si pentru colectarea de maduva osoasa pentru interventii medicale cum ar fi transplantul de celule stem sau analiza cromozomiala.

De ce se face testul?

Aspirarea maduvei osoase, biopsia, sau ambele teste sunt efectuate pentru:

- identificarea unor eventuale probleme cu eritrocitele, celulele albe in cazul pacientilor care sufera de anemie, prezinta un numar mai mic sau mai mare de celule decat normal;

- diagnosticarea unor afectiuni hematice, precum: leucemia, anumite tipuri de anemii sau afectiuni ale maduvei osoase precum policitemia sau mielom multiplu;

- a verifica daca un anumit tip de cancer s-a raspandit si in maduva osoasa;

- depistarea tumorilor care incep sau s-au raspandit in maduva osoasa;

- identificarea celui mai eficient tratament pentru o afectiune a maduvei osoase (pentru a vedea daca tratamentul pentru leucemie a functionat);

- recoltarea unui esantion pentru interventii medicale (transplant de celule stem).

Pregatire pacient

Pacientul va fi rugat sa semneze o declaratie de consimtamant. Medicul trebuie informat daca pacientul (pacienta):

- administreaza medicamente;

- este alergic la anumite medicamente inclusiv anestezice;

- prezinta tulburari de coagulare a sangelui;

- este insarcinata.

Cum se face testul?

Primul pas este analizeazarea testele de coagulare. Daca pacientul este extrem de anxios, se pot administra sedative.

Aspirare de maduva osoasa

Procedura se efectueaza de obicei la patul pacientului sub anestezie locala. Pentru a putea aborda spina iliaca posterioara se asaza pacientul in decubit ventral sau lateral. Tegumentele supraiacente osului punctionat se acopera cu material textil, se dezinfecteaza corespunzator si se infiltreaza cu lidocaina; se infiltreaza in acelasi timp si periostul. Se introduce lent prin tesutul moale si tablia osoasa externa un ac sfredelitor de calibru mare prevazut cu un stilet. Odata patruns in maduva osoasa, stiletul este indepartat si se ataseaza o seringa. Se aspira 2-5 mL si se biopsiaza cel putin 1 cm de maduva osoasa; se efectueaza frotiuri. Lamelele se usuca si se sprayeaza cu un fixativ. Frotiurile ce urmează a fi examinate histoenzimatic se fixeaza imediat in formol 10%, alcool metilic absolut sau vapori de formol 40%. Se transporta imediat la laborator.

Biopsia

Se incizeaza tesuturile moi si tegumentele supraiacente osului examinat.

Se "insurubează" in os instrumentul de biopsie si se obtine proba ce va fi trimisa laboratorului. Se presează locul punctionarii pentru a asigura o minimă sangerare.

Se aplica un bandaj adeziv. De obicei se recomanda pacientului repaus la pat pentru cel puţin 30-60 de minute. Se monitorizeaza locul punctionarii si se utilizeaza gheata in cazul in care se observa sangerare. Se monitorizeaza semnele vitale ale pacientului.

Cum se simte?

Pacientul poate simti o intepatura si arsura in momentul in care anestezicul amorteste pielea unde va fi punctul de aspiratie sau biopsie. De asemenea, in momentul patrunderii acului in os, pacientul poate simti durere sau presiune in acel loc. Durerea dureaza cateva secunde. In timpul aspiratiei pacientul poate simti o durere ascutita de-a lungul piciorului in momentul recoltarii probei. Durerea se opreste in momentul in care proba este recoltata.

Zona unde a fost efectuata biopsia va fi sensibila, va dura, si va prezenta o vanataie.

 Riscuri

Efectuarea acestor doua teste nu presupune riscuri majore insa pot aparea unele probleme cum ar fi:

- sangerarea la locul unde a fost efectuata biopsia;

- infectia pielei sau a osului la locul biopsie;

- ranirea inimii, plamanului sau unei artere daca esantionul este prelevat din stern (foarte rar).

Rezultate

Rezultate normale:

- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. Numarul de celule mature si in crestere este normal.

- nu sunt semne ale unei infectii;

- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom);

- celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.

Rezultate anormale:

- celulele maduvei sunt anormale;

- sunt prea multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect normal;

- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin fier;

- se depisteaza semne ale infectiei;

- se depisteaza celule canceroase;

- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut cicatrizant.

 

Ce poate afecta testul?

Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind:

- efectuarea unei transfuzii de sange sau administrarea de medicament cu un continut crescut de fier;

- tratament cu radiatii asupra zonei unde se efectueaza biopsia;

- obezitatea.